Potrivit legendelor transmise de istoricii greci Herodot şi Strabo, Zalmoxe (sec. VI î.e.n.) era un scav şi un discipol a lui Pitagora, legiuitor şi profet în Dacia, zeificat ulterior pentru meritele de reformator.
Principiile religiei lui Zalmoxe se înscriu în viziunile iatromaţilor din Grecia ("itros" - vindecător, "mantis" - ghicitor), bazate pe concepţia nemuririi şi transmigrării sufletelor, şi care aveau faima de asfel de experienţe ca prezicerea, taumaturgia (vindecarea miraculoasă), amintirea vieţiilor anterioare, ubicuitatea (omniprezenţa - în mai multe locuri în acelaşi timp), călătoria extatică, translaţia în spaţiu. Viaţa lor comporta moralitate, abstinenţă, ascetism şi reguli dietetice (vegetarismul). Iatromanţii nu sunt peronaje mitice, printre ei se numără Pitagora din Samos, Epimenide din Creta, Hermotim din Clazomene, Aristeu din Proconessos, Empedocle din Agrigent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu