Trepanaţia era practicată de civilizaţiile antice. S-au găsit mai multe cranii cu urme de intervenţii chirurgicale. Ele sînt descrise în tratatele de medicină ale lui Hipocrate (460 - 355 î. H.), care a explicat pe larg de ce sînt necesare şi cum se efectueaza. Deasemenea, în diferite părţi ale lumii, s-au deshumat shelete, a căror datare variază între anii 50.000 şi 150.000 î.e.n., cu urme de intervenţii chirurgicale la nivelul pieptului şi la nivelul inimii.
Tăieturile efectuate, probabil cu silexul, pe partea stîngă a cavităţii toracice, indică operaţii cardiace. Este surprinzător faptul că au fost secţionate exact coastele care sunt secţionate în prezent de chirurgi. S-a constatat că în unele cazuri periostul (membrana osului) a acoperit această secţionare, concluzia oamenilor de ştiinţă fiind că operaţia a reuşit şi că bolnavul a trăint după aceea mai mulţi ani.
Textul unui papirus din biblioteca de la Alexandria, datînd din mileniul III î.e.n., relatează modul în care a fost vindecat un soldat grav rănit la inimă: este descrisă intervenţia chirurgicală la care a fost supus tînărul din garda faraonului. Manuscrisul menţionează în continuare încercarea transplantări unei inimi, fără a indica dacă această temerară acţiune a avut succes. Inima bolnavă a unui egiptean a fost înlocuită cu acea a unui bou Apis - animal sfînt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu