Woodoo - o religie africană antică

Woodoo este un amestec între catolicism şi o religie africană antică. Comform acestei credinţe există un singur Dumnezeu, creatorul Universului. Subordonate lui sunt Loau - zeităţi mai mici sau sfinţi, mesageri între cei ce practică woodoo şi Dumnezeu. În cele din urmă, există preoţi - Houngans şi preotese - Mambos. Deşi iniţial aproape toţi practicanţii de woodoo erau negri, se crede că, în momentul de faţă, între o treime şi o jumătete dintre ei sunt albi. Cam trei sferturi sunt femei.
Magia, albă sau neagră, constituie o parte importantă a creaţie woodoo. Există woodoo-işti care aruncă blesteme, cele mai puternice şi mai negative dintre ele purtînd denumirea de "wangas". Alţii practicanţi ai woodoo prepară remedii din ierburi şi poţiuni magice. Unii sunt clarvăzători şi sunt cunoscuţi sub numele de "Patru ochi". Cea mai importantă parte a woodoo este constituită din ceremonia religioasă. Încetul cu încetul, woodoo-işti trec la o frenezie religioasă şi spirituală, folosind dansul, muzica sau băuturile alcoolice, pentru a fi mai inspiraţi. În unele ceremonii, mai ales în cele "jucate" pentru turişti foarte bogaţi, sunt folosite droguri sau practici sexuale. În cele din urmă, unii practicanţi sunt posedaţi de Loas. Se spune că atunci Loas "călăresc caii". În timp ce este posedat sau "călărit", woodoo-istul poate vorbi în diferite limbi, poate face previziuni sau da sfaturi, poate mînui şerpi veninoşi sau spune vrăji care se realizează.

Zalmoxe

Potrivit legendelor transmise de istoricii greci Herodot şi Strabo, Zalmoxe (sec. VI î.e.n.) era un scav şi un discipol a lui Pitagora, legiuitor şi profet în Dacia, zeificat ulterior pentru meritele de reformator.
Principiile religiei lui Zalmoxe se înscriu în viziunile iatromaţilor din Grecia ("itros" - vindecător, "mantis" - ghicitor), bazate pe concepţia nemuririi şi transmigrării sufletelor, şi care aveau faima de asfel de experienţe ca prezicerea, taumaturgia (vindecarea miraculoasă), amintirea vieţiilor anterioare, ubicuitatea (omniprezenţa - în mai multe locuri în acelaşi timp), călătoria extatică, translaţia în spaţiu. Viaţa lor comporta moralitate, abstinenţă, ascetism şi reguli dietetice (vegetarismul). Iatromanţii nu sunt peronaje mitice, printre ei se numără Pitagora din Samos, Epimenide din Creta, Hermotim din Clazomene, Aristeu din Proconessos, Empedocle din Agrigent.