Hypatia din Alexandria

Prima femeie din istorie, a cărei aplecare către științe a făcut ca numele său și realizările sale în materie de matematică, filozofie și astronomie să străbată veacurile până la noi a fost Hypatia din Alexandria (370 – d.415), care a încurajat folosirea logicii și a matematicii pentru combaterea misticismului iar mesajul său trans-milenar, valabil și în actualitate este următorul: ”Este mai bine să gândești greșit decât să nu gândești deloc”. A fost torturată și ucisă de un grup de creștini copți sub acuzația producerii unor tulburări religioase în oraș.
Hypatia a fost fiica lui Theon, care i-a fost tată și profesor, ultimul matematician cunoscut asociat cu Muzeul din Alexandria. Dacă s-a sugerat că ea a studiat atât la Atena, cât și în Italia, alți cercetători nu au găsit dovezi că ea ar fi părăsit vreodată Alexandria. Ea a devenit conducătoarea Școlii Platoniste din Alexandria către anul 400. Conform Enciclopediei bizantine Suda, din secolul al X-lea, Hypatia a activat ca profesoară de filozofie, învățându-i pe studioșii atât creștini, cât și străini, filozofia lui Platon și a lui Aristotel. Deși Hypatia probabil nu s-a creștinat, ea a câștigat respectul multor creștini, mulți autori creștini menționând-o ca fiind un simbol al virtuții. Ea nu a fost căsătorită niciodată și nici nu a avut copii, deși în Suda ea apare ca fiind soția filozofului Isidor.
În domeniul astronomiei ii este atribuită invenția astrolabului (în realitate este vorba de perfecționarea unuia, pentru că primele asemenea aparate datau deja de un secol), un instrument de măsurare a poziției aștrilor și dimensiunii lor deasupra orizontului. De asemenea, printre lucrările sale ”Canonul Astronomic” ar putea fi o nouă ediție ale Tablelor de Mână ale lui Ptolemeu, celebrul filozof și geograf grec, care a cartografiat cerul emisferei nordice, transmițându-ne figurile celor 48 de constelații antice. Hypatia a cartografiat la rândul ei o serie de corpuri cerești și pare să fie de asemenea inventatoarea hidrometrului, utilizat pentru determinarea densității și gravitației lichidelor.
Muza a numeroși artiști, în istorie, precum Raphael și Mitchell, numele și viața Hypatiei au fost de curând portretizate într-un film de marcă – Agora, în interpretarea excelentă a actriței Rachel Weisz.

Alexandru cel Mare

Viața și moartea lui Alexandru cel Mare s-au transformat în legendă. Marele conducător de oști era considerat fiul mistic al zeului Zeus-Amon, origine susținută cu fervoare de însăși mama lui, Olimpia, care la educat pe Alexandru în spiritul divinității sale.
Băiatul s-a născut într-o zi furtunoasă de octombrie, cu fulgere și tunete, care erau simbolul lui Zeus-Amon. Se spune că în timpul facerilor pe acoperișul apartamentelui reginei au șezut doi vulturi, agățați împreună, semn care a fost înterpretat ca domnia copilului nou-născut asupra a două imperii. Acest fapt s-a adeverit după cucerirea Imreriului Grec și a celui Persan, vis nutrit de Alexandru din copilărie și considerat o misiune providențială.
La vîrsta de 18 ani, tînărul prinț avea în urmă patru războaie în care jucase un rol important alături de tatăl său, regele Filip, o perioadă de guvernare a Macedoniei ca regent, și reușește să cîștige admirația tuturor bărbaților macedonieni. Asasinarea regelui Filip pare să fi fost incitată și încurajată de soția repudiată, Olimpia, și de Alexandru. Astfel, în anul 336 î.Hr., la nici 20 de ani, prințul a devenit rege al Macedoniei.
Alexanru Macedon avea o fire complexă: atlet și pasionat de poezie, ascet macedonian și prinț oriental, bețiv și melancolic, netulburat și impulsiv, crud și sensibil, strateg lucid și aventurier nechibzuit. A ars Teba, fiindcă s-a înfuriat, l-a executat pe iubitul și bătrînul general Parmenion, deoarele l-a bănuit de trădare, l-a înjunghiat, într-un acces de furie, pe fratele doicii sale, a trecut prin foc și sabie ținuturi intinse, nimicindu-i cu cruzime pe localnici, inclusiv pe femei și copii; în același timp, s-a purtat deosebit de respectuos cu soția și copii împăratului persan Darius, făcuți prizonieri, l-a transformat pe unul dintre dușmanii săi, cu care a luptat, pe Poros, în prietenul său, a refuzat să bea apă cînd armata sa murea de sete.

Rasputin - persoana care a infuenţat ultimele zile ale Rusiei Ţariste

Rasputin Grigori Iefimovici, persoana care a infuenţat enorm ultimele zile ale Rusiei aflate sub dinastia Romanov, este unul dintre cele mai contraversate personaje din istoria secolului XX, atît prin viaţa, cît şi prin moartea sa.
Pelerin şi tămăduitor, cunoscut sub numele de "Călugărul nebun", Rasputin deşi provine dintr-o familie de ţărani, reuşeşte să fie adorat de familia ţarului şi să domine întreg Sankt Petersburgul. După ce l-a tămăduit, prin rugăciune, hipnoză sau cine ştie cum, pe tînărul Aleksei Romanov, care suferea de hemofilie, Rasputin a început să fie considerat un profet, un sfînt şi un om al lui Dumnezeu, în pofida vieţii scandaloase pe care o ducea şi a propovăduirii mîntuirii prin păcate comise şi mărturisite.
Devenit confidentul Ţarinei, Rasputin a fost acuzat de spionaj pentru nemţi (ţarina fiind de origine germană) în timpul Primului Război Mondial. Determinînd plecarea lui Nicolae al II-lea pe front, prin afirmarea că a avut o revelaţie că Rusia nu va ieşi victorioasă pînă cînd comanda armatei nu va fi preluată de însuşi ţarul, Rasputin dirijează, din spatele ţarinei, politica în ţară. Acest fapt nemulţumeşte nobilimea Sankt Petersburgului, care decide să-l ucidă.
Asasinatul a avut loc în noaptea de 29-30 decembrie 1916. Poliţia nu a învestigat cazul şi omorul a rămas învăluit în mister. Se spune că prinţul Iusupov l-a invitat pe Rasputin la palatul său, unde l-a servit cu vin şi prăjituri în care pusese cianură de potasiu. Otrava, deşi foarte puternică, n-a avut nici un efect, aşa că Rasputin a fost împuşcat de trei ori - în piept, spate şi cap. Încă viu, a fost aruncat în rîul Neva, îngheţat în acea perioadă. Corpul neînsufleţit a apărut la mal trei zile mai tîrziu, dar nu avea apă în plămîni. Aşadar, murise îngheţat?

Cleopatra - remarcabila regină a Egiptului

Legenda despre Cleopatra (este vorba despre Cleopatra a VII-a - 69-30 î.e.n., acest nume fiind purtat de încă şase regine ale Egiptului) ne fascinează de peste două milenii. Farmecul de seducere a Cleopatrei ce a cucerit inima a doi şefi eminenţi - Iuliu Cezar şi Marc Antoniu, căsătoria ei cu aceşti bărbaţi romani, curajul ei de a înfrunta inamicii, moartea benevolă (fiind să fie muşcată de o viperă) pentru a-şi salva onoarea, toate acestea şi încă multe altele au făcut să se scurgă din abundenţă cerneala.
Legenda spune că a reuşit să-l seducă pe Antoniu în cîteva clipe: acesta a acuzat-o la începutul mesei luate la bordul unui vas şi i-a făcut cadou Fenicia, Ciprul şi mari regiuni din Arabia, cînd s-a ajuns la desert. Cu certitudine a fost inteligentă, vicleană şi dîrză; s-a implicat activ în politica externă; a reuşit să-l înlăture de la putere pe fratele ei Pltolemeu, devenind la numai 18 ani regină a Egiptului; a intrat pe un car triumfal în Roma; a obţinut ca Cezar să-l recunoască oficial pe copilul lor, Cezarion, drept moştinitor. S-a învelit într-adevăr într-un covor (după alţii în pleduri) pentru a putea ajunge la Cezar, i-a iubit cu pasiune pe cei doi soţi, rămîne de demonstrat.
Deşi ni s-a prezentat imaginea unei brunete, Cleopara era blondă. Filozoful francez Blaise Pascal a spus: "Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai puţin lung, cursul istoriei ar fi altul". Pascal face referinţă la frumuseţea femeii de stat, lungimea nasului fiind un etalon al frumuseţii în aceea epocă. Rolul reginei egiptene în evoluţia evenimentelor nu este de neglijat.

Sfîrşitul vieţii lui Mozart

Neegalatul astzi Mozart a murit la vîrsta de 35 de ani, în 1791. Sfîrşitul i-a venit într-un moment în care compozitorului, aflat pe patul de moarte, i s-au făcut multe oferte şi în care civilizaţia a început să-i aprecieze talentul şi munca: Catedrala din Viena l-a numit maestru de capelă, oferindu-i un salariu foarte mare; cîţiva directori de teatre îi propuneau contracte avantajoase.
Mozart nu se întrista atît de apropierea morţii, cît de momentul nepotrivit al acestuia, rostind cu cîteva zile înainte de deces: "Tocmai acum să-mi vină sfîrşitul cînd în sfărşit aş putea începe să trăiesc?".Geniul muzicii universale a creat pestee 600 de lucrări. Familia sa n-a avut bani însă bani pentru a-i cumpăra un loc în cimitir. Mozart a fost înmormîntat într-o groapă comună, alături de alţi săraci.