Migrarea forțată

Cel puțin un miliard de persoane ar putea migra pîna în 2050, ca urmare a încălzirii climei care va determina intensificarea conflictelor și catastrofelor naturale actuale și va genera altele noi, avertizează un raport al unei organizații umanitare britanice, citate de AFP.
În raportul intitulat "Mareea umană: veritabila criză a migrației", organizația Christian Aid avertizează asupra ritmului "de accelerare a dislocării populației în secolul al 21-lea".
"Numarul persoanelor care și-au pierdut locuințele din cauza conflictelor, catastrofelor naturale și marilor proiecte de dezvoltare (mine, baraje, etc.) este deja foarte mare (163 de milioane, potrivit estimărilor acestei organizații)", se arată în document. "Pe viitor, modificările climei vor determina majorarea (acestui numar)", continuă Christian Aid, cerînd o "acțiune urgentă" a comunității internaționale.
Organizația estimează că "potrivit ritmului actual, un miliard de persoane vor fi nevoite să-și părăsească locuințele pînă în 2050", precizînd că încălzirea climei va intensifica factorii actuali ai migrației forțate și va accelera criza migratorie emergentă.
Potrivit Christian Aid, 645 de milioane de persoane urmează să migreze ca urmare a marilor proiecte, 250 de milioane din cauza fenomenelor legate de schimbarea climei (inundații, secetă, foamete) și 50 de milioane din cauza conflictelor și încălcărilor drepturilor omului.
Citînd informații nepublicate înca ale Grupului interguvernamental de experți privind evoluția climei (GIEC), raportul subliniază că pînă în 2080, între 1,1 și 3,2 miliarde de persoane vor fi private de resurse de apă și între 200 și 600 de milioane vor suferi de foame. În fiecare an, între două și șapte milioane de persoane vor fi afectate de creșterea nivelului oceanelor.
"Credem că migrarea forțată este de acum o amenințarea care va afecta populațiile sărace din țarile în curs de dezvoltare", a declarat John Davison, unul dintre autorii raportului.
Vaste deplasări de persoane "vor alimenta conflictele existente, generînd unele noi în cele mai sărace regiuni ale lumii care dispun de resurse reduse", precizează raportul.
Raportul numește trei țări care sunt în special vizate de fenomenul deplasării intnse a populației: Columbia, Mali și Birmania.

Populaţia Terrei

În anul 1800 populaţia glogului era 1 miliard. Ea s-a dublat în următorii 120 de ani, iar în 1960 atingea deja 3 miliarde. Populaţia s-a dublat iarăşi, în doar o jumătate de secol, şi depăşeşte în prezent 6 miliarde (dintre care 1,3 mlrd locuiesc în China). Pronosticurile indică o explozie demografică: în 2050 se va ajunge la circaa 10 miliarde, iar dacă ritmul de creştere a populaţiei se va menţine, acesta va depăşi în 2150 numărul de 100 de miliarde de locuitori ai Terrei. Planeta noastră nu este însă în stare să asigure condiţii necesare de trai decît pentru 10 miliarde.
Cele mai populate ţări sunt Cina şi India. Ele reprezintă peste o treime din populaţia globului. Cel mai populat oraş al lumii este Tokyo, capitala Japoniei. New York se află pe locul V, după Mumbai (India), Sao Paolo (Brazilia) şi Shanghai (China).