luni, 6 iunie 2011

Insulele Maldive, pe cale de dispariţie


Insulele Maldive, paradis tropical pe cale de dispariţie. Majoritatea celor 12.000 de insule se înalţă la 0,8-1,8 metri deasupra apei. Plajele – tot mai erodate, atolurile – inundate, apa dulce – aproape de epuizare. Una dintre dintre cele mai populare destinaţii exotice pentru locuitorii întregii planete, Insulele Maldive, ar putea deschide, în numai câteva decenii, o serie neagră a statelor dispărute odată cu creşterea nivelului Oceanului planetar.

Dacă media temperaturii atmosferei va creşte cu numai două grade Celsius până la sfârşitul secolului, „ne temem că nivelul apelor ameninţă chiar existenţa naţiunii noastre”, deoarece „toate semnele tulburătoare din jurul nostru ne arată că, încet, dar sigur, mările ne înconjoară şi ne invadează micul arhipelag”.

Acest avertisment a fost lansat de preşedintele Republicii Maldivelor, Maumoon Abdul Gayoom cu ocazia „Zilelor Dezvoltării Europene” ţinute luna aceasta la Lisabona. Ţinta mesajului îl constituie statele bogate ale lumii, responsabile de cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră.

Acestora, Gayoom nu le-a cerut pur şi simplu bani pentru a apăra insulele de asaltul apelor, ci măsuri concrete care ar putea duce la menţinerea temperaturii planetei în limite cât mai apropiate de cele care au făcut posibilă existenţa umană pe mica lor suprafaţă în ultimii 3.000 de ani.

Arhipelagul are „aproximativ 12.000 de insule”, pentru că numărul lor variază de la o maree la alta, în funcţie de mărimea valurilor care izbesc insulele, majoritatea situate la numai 0,8-1,8 metri deasupra apei. De fapt, la 26 decembrie 2004, devastatorul tsunami care avea să lase 250.000 de morţi în Asia de Sud-Est, a acoperit complet Maldivele pentru câteva minute.

Numărul morţilor (108) a fost infim faţă de cel înregistrat în alte ţări, dar spaima a rămas în inima locuitorilor pentru totdeauna, ea reizbucnind în cursul acestui an, când mareea a cotropit simultan 80 de insule. Din cele 193 de insule locuite, 119 suferă eroziuni permanente ale plajelor, încât locuitorii pot vedea de la o zi la alta cum Oceanul Indian „muşcă” din habitatul lor.

În ultimii ani, creşterea temperaturilor a început să sufoce coralii (principala bogăţie naturală), inundarea frecventă a atolilor creează mari dificultăţi pescarilor, iar furtunile tot mai dese ameninţă infrastructura turistică, principala ramură economică a micului stat. În plus, fiecare maree peste limitele obişnuite aduce apă sărată peste rarele şi preţioasele ochiuri de apă dulce din arhipelag.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu