Moartea Terrei

Moartea Terrei ar putea fi naturală: peste 5 mlrd de ani, odată cu dispariţia Soarelui. Este posibil însă ca ea să survină în urma unui cataclism de o natură diferită: cosmică, schimbarea de condiţii climatice, umană. Posibilitatea ca Pămîntul să intre în coliziune cu un corp ceresc sau să fie bombardat de asteroizi şi metioriţi nu este exclusă, dar savanţii nu cred că dezastrul ar fi total. În schimb, s-a calculat că peste circa 3,5 mlrd de ani galaxia noastră, Caleea Lactee, se poate ciocni cu cea vecină, Andromeda. În ce priveşte schimbarea bruscă a climei, pericolul este enorm, deoarece lanţul de cataclisme care va urma topirea gheţarilor va fi devastator, dacă nu fatal. Nu este exclusă nici ipoteza unei distrugeri nucleare, declanşate cu mîna omului. În urma unui război nuclear, imensa cantitate de praf va bloca lumina solară, cufundînd Terra într-o întunecată şi lungă iarnă, lipsită de viaţă.

Colosul din Rodos

Colosul din Rodos (Rhodos), amplasat la intrarea unuia dintre porturile insulei greceşti Rodos din Marea Egee, a stat doar jumătate de secol, uimind călătorii prin porturile lui gigantice: avea înălţimea de 30 de metri şi cîntărea circa 300 de tone. Doborît de un cutremur în anul 224 î.Hr., colosul de bronz care îl reprezenta pe zeul Helios, protectorul insulei, a rămas să zacă cîteva secole pe jos, după care a fost tăiat în bucăţi şi transportat, în "900 de încărcături de cămilă". Din arme făcut (oastea macedoneană a lui Demetrios s-a retras, înfrîntă, iar locuitorii Rodosului au decis să topească armele capturate pentru a înălţa statuia), în arme s-a transformat, arme pentru mulsumanii care cuceriseră insula în secolul al XVI-lea.