Istoria varzei murate

Varza murată este un aliment de bază al postului și al iernii, consumată așa proaspăt sau transformată în sarmale, garnituri, plăcinte sau rulade. Asezonată din belșug cu paprică, chimion și mărar,în perioadele lungi de iarnă, varza ne salvează de insuficiența de vitamine.
Construirea Marelui zid chinezesc (un șarpe din piatră desfașurat pe 1,5 mii de mile de-a curmezișul Asiei) a fost posibilă și datorită varzei murate, un aliment de bază în hrana sclavilor. Medicii chinezi recomandau ca muncitorii să fie hrăniți zilnic cu varză.
Varza pusă la murat, împreună cu mărar, leuștean, semințe de chimen și fructe de ienupar, dar și cu puțin orez și soia.
În urmă cu o mie de ani, din China rețeta a fost preluată de popoarele din Rusia, care aveau experiența în domeniu, punînd la murat ierburi salbatice.
Mai simandicoși, europenii au rămas cîtva timp în expectativă, jenați mai ales de mirosul murăturii, dar au capitulat în cele din urmă, apreciind-o la justa valoare. Un căpitan al flotei britanice, pe numele său James Cook, a introdus varza murată în meniul marinarilor de cursă lungă, salvandu-i astfel de avitaminoză.

Nanotehnologia – era viitorului

Nanomașini, nanoclădiri, nanoorgane, într-un cuvînt nanotehnologii. Aceste microdispozitive, formate din parți mobile de marimea a numai cîtorva atomi, se construiesc deja.
Elementul de compunere "nano" ("pitic") face referință la termenul "nanometru", utilizat pentru desemnarea unui atom și care constutuie a miliarda parte a unui metru. Pentru a vedea un "nano" ne trebuie un microscop electronic: cum altfel să vezi un corp cu diametru căt a milioana parte dintr-un milimetru?
Nanomașinele sunt asamblate atom cu atom, folosindu-se softuri performante și microscoape STM. Minusculile dispozitive, majoritatea facute din silicon, au un potențial uriaș: micromașinile pot prelua functii ale organismului uman – curăță sîngele, produce insulina necesară, transmite semnalele creierului etc.
Realizarea acestor proiecte nu ține de domeniul fantasticului, ci de un viitor apropiat. Nanotehnologia permite crearea meterialelor "intelegente", care reacționează la solicitarile din exterior și chiar se autodistrug la sfrșitul perioadei lor de viață.
Un astfel de material cu memorie este nitinolul – un aliaj cu nichel, titan și alte elemente chimice. Nitinolul are proprietatea de a reveni la forma și dimensiunle inițiale ale obiectului. El este deja folosit la constructia unor parți ale avioanelor, din el se fabrica proteze dentare și rame pentru ochelari. A fost utilizat la reconstrucția Bisericii "Sf. Francis din Assisi", Italia, pentru a o proteja de efectele unui viitor cutremur (a fost distrusă de cutremurul din 1997).

Migrarea forțată

Cel puțin un miliard de persoane ar putea migra pîna în 2050, ca urmare a încălzirii climei care va determina intensificarea conflictelor și catastrofelor naturale actuale și va genera altele noi, avertizează un raport al unei organizații umanitare britanice, citate de AFP.
În raportul intitulat "Mareea umană: veritabila criză a migrației", organizația Christian Aid avertizează asupra ritmului "de accelerare a dislocării populației în secolul al 21-lea".
"Numarul persoanelor care și-au pierdut locuințele din cauza conflictelor, catastrofelor naturale și marilor proiecte de dezvoltare (mine, baraje, etc.) este deja foarte mare (163 de milioane, potrivit estimărilor acestei organizații)", se arată în document. "Pe viitor, modificările climei vor determina majorarea (acestui numar)", continuă Christian Aid, cerînd o "acțiune urgentă" a comunității internaționale.
Organizația estimează că "potrivit ritmului actual, un miliard de persoane vor fi nevoite să-și părăsească locuințele pînă în 2050", precizînd că încălzirea climei va intensifica factorii actuali ai migrației forțate și va accelera criza migratorie emergentă.
Potrivit Christian Aid, 645 de milioane de persoane urmează să migreze ca urmare a marilor proiecte, 250 de milioane din cauza fenomenelor legate de schimbarea climei (inundații, secetă, foamete) și 50 de milioane din cauza conflictelor și încălcărilor drepturilor omului.
Citînd informații nepublicate înca ale Grupului interguvernamental de experți privind evoluția climei (GIEC), raportul subliniază că pînă în 2080, între 1,1 și 3,2 miliarde de persoane vor fi private de resurse de apă și între 200 și 600 de milioane vor suferi de foame. În fiecare an, între două și șapte milioane de persoane vor fi afectate de creșterea nivelului oceanelor.
"Credem că migrarea forțată este de acum o amenințarea care va afecta populațiile sărace din țarile în curs de dezvoltare", a declarat John Davison, unul dintre autorii raportului.
Vaste deplasări de persoane "vor alimenta conflictele existente, generînd unele noi în cele mai sărace regiuni ale lumii care dispun de resurse reduse", precizează raportul.
Raportul numește trei țări care sunt în special vizate de fenomenul deplasării intnse a populației: Columbia, Mali și Birmania.