duminică, 29 august 2010

O nouă abordare a viselor


Oamenii de ştiinţă susţin că visele ne permit să găsim răspunsul problemelor din viaţa de zi cu zi în timp ce dormim.
Chiar dacă nu toate persoanele sunt capabile să-şi amintească visele, adevărul este că toţi avem vise atunci când dormim, nu există noapte fără vise.
Oamenii de ştiinţă se tot întreabă care este rolul acestui fenomen, şi se pare că a fost “rezolvat” în cele din urmă misterul: visul este ca o gândire, dar o gândire diferită de cea pe care o avem când nu dormim. În cazul în care psihologul Deirdre Barrett de la Universitatea Harvard se află pe drumul cel bun cu aceste dezvăluiri, putem rezolva într-adevăr probleme în timpul somnului.
De ce visam? Care este rolul acestui fenomen? Nu doar oamenii de ştiinţă ci întreagă omenire a încercat să răspundă acestor întrebări de la începutul timpului. Unele persoane cred că prin vise se pot avea contacte cu spirite, altele cred că visele reflectă traume fizice sau psihice pe care nu suntem capabili să le exprimăm în mod conştient.
Iată că există o nouă abordare a acestui fenomen. Într-un articol scris pentru revista online LiveScience, Rachael Rettner explică că funcţia somnului este să ne ajute în rezolvarea problemelor. În cazul în care ar fi adevărat, natura ne-a oferit un mecanism pentru a rezolva enigme din viaţa noastră.
Studiul realizat de Deirdre Barret porneşte de la premisa că visele sunt întotdeauna foarte vizuale şi conţin un subiect de cele mai multe ori ilogic.
Barrett este de părere că visul este de fapt un alt mod de gândire, unul care are loc într-o stare uşor diferită faţă de aceea pe care o avem când suntem treji. Chiar dacă visăm, continuăm să încercam rezolvarea problemelor pe care le avem de zi cu zi.
Trebuie să ţinem cont şi de drumul urmat de om pe parcursul evoluţiei sale. Este foarte puţin probabil ca un mecanism care nu ar oferi niciun avantaj să fie susţinut timp de milioane de ani, visele nu ar trebui să fie o excepţie în această regulă.
Barrett a realizat experimente specifice, concepute pentru a testa teoriile sale.
Într-unul, a cerut unui grup de studenţi voluntari să aleagă o problemă şi să încerce s-o rezolve în timpul somnului. Problemele nu au fost ştiinţifice, ci unele simple, dar voluntarii nu ştiau răspunsul. Se axau pe problemă în fiecare seară înainte de culcare, şi după câteva săptămâni, aproximativ unul din patru a avut un vis care conţinea răspunsul.
Barrett, în timpul experimentelor sale, a constatat că ar putea fi abordat aproape orice tip de probleme, de la ghicitori matematice până la probleme legate de artă. Dar aproape mereu, cea ce mereu se putea rezolva în vise erau problemele care obligau persoanele să vizualizeze ceva în mintea lor, aşa cum se întâmplă când un inventor îşi imaginează noua sa creaţie.

luni, 23 august 2010

DIONYSOS - zeul care “s-a născut de doua ori”


DIONYSOS – în mitologia greacă, zeul vinului și al viței de vie, denumit la romani și Bacchus. Dionysos era una dintre cele mai importante divinitați cunoscute în vechime și al cărei cult era răspandit în întreaga lume.
El era fiul lui Zeus și al muritoarei Semele, fiica regelui Cadmus și a Harmoniei. Se spune că, îndemnata de Hera, Semele l-a rugat pe Zeus să i se arăte în toată forța și splendoarea sa zeiască. Zeus îi îndeplinește ruga: el i se înfațișeaă ca un nor de foc. Neputînd însa suporta strălucirea acestei priveliști, Semele cade fulgerată și naște, inainte de vreme. Zeus ia copilul și-l adăpostește în propia lui coapsă de unde, la termenul stabilit, se nște viu și nevatamat Dionysos (de aceea se spunea că, Dionysos era zeul care “s-a născut de doua ori”).
Ca să-și pună la adapost copilul de gelozia Herei, Zeus îl încredințează regelui Athamas și soției acestuia, Ino, ca să-l crească. În casa lor, Dionysos trăiește travestit în haine femeiești pentru a nu fi recunoscut. Hera îi dă totuși de urmă și, drept răzbunare le ia mințile lui Ino și Athamas. Atunci Zeus îl trimite pe Dionysos departe la Nysa, și-l dă în grija nimfelor de acolo să-l crească.
Cînd s-a facut mare Dionysos a început să cutreiere întreaga lume: Aegyptus, Syria, Phrygia, Thraciasi, în sfîrșit, India. Dionysos a coborat în infern ca să caute umbra mamei lui și să-i redea viața. Hades s-a învoit să i-o dea și Dinonysos a dus-o pe Semele cu sine in Olympus.
Cultul lui Dionysos era răspandit în întreaga lume veche. La serbarile date în cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) participa toata lumea dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era sărbatorit în cantece și dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Dionysos era închipuit însotit de un cortegiu alcatuit din bacchante, sileni, satiri, etc.